Romanul Sabinei este o poveste a nerenunțării. Istoria unei familii, perioada dinainte de ’89 și cea post-comunistă, familii bolnave, părinți alcoolici și copii care încearcă să se crească singuri
Tag: recenzie
Pe principiul what you see is what you get, romanul Emiliei este frumos în exterior, dar și în interior. O carte călduță și luminoasă care merită să primească o șansă.
Ați mai citit un roman în care protagonistul nu este personajul cel mai prezent din carte, ci sentimentul care îl însoțește – și anume singurătatea?
O demență absolută, dar mai ales unul dintre cele mai seducătoare romane pe care le-am citit în ultima perioadă. Cine este Dorian Dron și de ce scrie atât de bine?
Premisa de la care pornește autoarea este atât de tulburătoare și incomodă, încât cartea se anunță în mod automat un succes pentru genul pe care îl reprezintă.
O carte despre violență, contextul social al anilor ’90, tranziția postcomunistă din România și unul dintre romanele cu cele mai brutale începuturi pe care am avut ocazia să le citesc.
Raluca a scris o carte în care realitatea se simte ca o ficțiune; poate de la emoția pe care o folosește atunci când evocă anumite momente din copilărie, mărturisind cu simplitate că universul ei era cartierul clujean Mănăștur.
Fiecare suntem o hartă de alegeri, iar Mihaela Buruiană a scris o carte pornind de la una dintre cele mai chinuitoare dintre ele: tu pe cine iubești mai mult?
O poveste de familie, care își are rădăcinile în Vechiul Testament și se întinde pe nouăzeci și două de generații sau o rescriere a unui mit biblic, cu toate interpretările doctrinelor monoteiste.
Pentru mine finalul acestui roman a fost de o tristețe copleșitoare. Așa că o să o spun încă de acum, citiți romanul până la final și fiți atenți la detalii! Garantez că o să vă placă.